h1

‘bout fiesta

August 1, 2008

N’asaaaaa… deci despre fiesta/nunta/chef/adunarea clanului.

Fusa, fusa si se dusa. Si je fusei, fusei si ma dusei.. Deci plecat din Cluj vineri, otocar, aer conditionat, muzici.. au trecut lejer 3 ore. Ajuns acasa, vazut si pupat tatic si mamic de Catzaua. Amandoi bucurosi nevoie mare ca li s-a intors fiica cea canina acas’ dupa atata amar de vreme. Tati de Catzaua bucuros si atat. Mami de Catzaua bucuroasa si revoltata. [stiti voi revoltarea aia obisnuita pricinuita de examinarea vizuala a progeniturii.. si anume „vaaaai ce slaba esti tu copila .. hai sa mananci!”].

A doua zi, dis de dimineata pregatiri, bibiliri, slefuiri etc. Ajuns la ora 13 la sala [mnu, Catzaua nu e foarte dusa la biserica, nici la propriu nici la figurat. what a shock 😀 ]. Adunat clan, asteptat miri, povestit, barfit, ascultat, holbat ochii a mirare, scanat concurenta [respectiv clanul miresei] – concluzie: noi eram mai faini  *evil grin* etc.

Inaintea mirilor a ajuns cantecaciul nuntii [nu, nu a fost DJ, ..a fost orchestra.. scarbi], mare scoola pe bascoola poporului; si-a parcat conzerva de masina fix in dreptul intrarii in local, ca doara nu mirii erau „vedetele” zilei, ci maria sa hodorogul. Ma rog.

Ajung si mirii intr-un final.  Frumosi-frumosi de sa nu-ti vina a crede ochilor. Socrii mari si mici [da’ mai ales aia mari, ca mi-s dragi, ca-s de-ai mei] emotionati peste masura, evident. Socru’ mare, un zalud si jumatate, se oprea la fiecare din clan sa-l tzuce si sa-i zica de noroc bun si sanatate nemaipomenita. Soacra mare, ceva mai cerebrala, il tragea de manecuta, ca ratau intrarea triumfala a alaiului in local.  Mno, l-a dezlipit cumva-cumva din multime si dusi au fost.

Am intrat si noi restul, ne-am impartit care pe unde etc. dupe care am inceput care cu infulecatul aperitivelor, care cu facut de ture de sala sa ne revedem/salutam/tzukam/trecem in condicuta alti membrii ai clanului pe care nu-i vazusem de prea mult timp. [da, au fost necesare ture de sala, pentru ca organizarea propriu-zisa a cam lasat de dorit, da’ pana la urma tot binie’o fo’].

Asa.. si am facut noi ture pe la mesele altora si au facut altii ture pe la masa noastra.  Si asa am ajuns eu de mi-am cunoscut  niste nepoti suuuuper-suuuper meseriasi pe care nu ii mai vazusem si de 10 ani daca nu mai bine, niste viitoare nepoate prin alianta tare-tare faine.. Nu mai zic de unchi si matusi si veri si alti nepoti si alte nepoate.. ca suntem multi ai dreq si ne vedem din decada in decada, la nunti si la inmormantari, in blana mea.

Mancarea a fost ok, compania a fost grozava, muzica a fost… ca ceaiu’. Muzica usoara a fost popularizata [orchestra-din-Cucuetii-de-vale – style], muzica populara a fost „usurizata” [orchestra-din-Cucuietii-de-Padure – style]… talmes balmes total. Batranii de la sat [ardeleni get-beget, garboviti de ani, da’ cu sclipiri sugubete in priviri si lacrimi de bucurie la coltul ochiului pentru reintregirea clanului ] s-au plans ca orchestra nu tine ritmul si ca nu au cantat „asa cum traba”. Cu toate astea, s-a dansat, s-a jucat un pic.. sa nu mearga nimeni acasa si sa spuna ca n-a jucat deloc.

Inca o treaba care a fost asa, mai cu skepsis, de ne-a dat cu virgula si raguseli la toti, a fost volumul muzicii. Infernal volum. Trebuia sa urli sa te poti intelege cu persoana de langa tine.. s-a vorbit cu starostele, cu socrul mare, cu socrul mic, cu mirele, cu catelu’, cu purcelu’, s-a vorbit in borcan, in sticla, in gura mare, in gura mica.. dar degeaba..  „acustica proasta, dom’le.. si mai incet de atata nu putem sa dam ca dupe aia nu mai mere nici asa de bine ca amu'” [bine zici? zau? in ce univers paralel? surzii au auzit, sanatosii au surzit, mutii n-au avut de suferit, da’ noi restu’ am mers cu corzile vocale in corzi… ].

Ermmmm.. oare ce mai era..? ..Chestiile obisnuite de nunta: s-a furat mireasa, s-a furat papucul miresei, s-au sterpelit si introdus in genti lingurite si fructe de pe mese [cred ca erau din partea miresei, ..clanu’ nostru mai bine da decat sa ia..]… pe cativa i-a furat somnul [in special pe piticii cu etati de la 4 anisori in jos].  Sincer, io mi-as fi dorit sa fure careva orchestra cu tot cu cantecaci si sa-i ascunda asa de bine de sa nu-i mai gaseasca nici dreaq pana dupa nunta 😀

Tragand linie, mie mi-a placut. Si mi-a fost drag sa fiu la nunta asta. De ce? Pentru  toti oamenii dragi si faini pe care i-am revazut dupa atata timp. Muzica imi pot procura si pune oricand vreau si oridecare. Mancare pot sa-mi fac oricand si oridecare [sau sa comand, daca e ceva mai SeFe si blana mea de Catzaua maiastra nu jtie/poate/pricepe sa execute 😀 ]. Dar oamenii aia… ei bine.. pe oamenii aia nu ii pot avea aproape oricand si oricum. Asa ca m-am bucurat nespus de ei si ai lor.

Poze nu am inca. Filmulete cu atat mai putin.. Da’ daca se intampla sa capat, ..impart, ca nu-s egoitza. 🙂


…Cam atat deocamdata. Daca imi mai amintesc oaresh’ce, ..completesc.

Anunțuri

One comment

  1. woof, woof….adekatelea ketze are oaresce probleme cu auzu?
    grav pentru o ketze cu pretentii.
    faina distractie. faina povestire.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: