h1

Long live

August 18, 2008

Deci sa ne traiasca. Deci da. Deci cine? Ofkiors, ze boss. Tzuca-l-ar mama si efectivul complet al angajatilor lui de gagiu de treaba ce se afla, …ne-a blagoslovit cu ventilator in biurou. Mare ventilator… bun ventilator. Sa ne traiasa la multz ani si dansul… ca asa imi sufla freza in dunga de nici nu mai am nevoie de stilist pentru blana-mi suverana.. ma coafeaza un-doi fara prea mult stres.

Si daca stai cu spatele la el pe cand se afla in ezercitiul fonctiunii, te samtzashti ca Leonard a’ Caprii si-tz vine a striga din toti bojocii „I’m the Catzaua king of the woooorld!!!!”, ashe briza racoritoare iti vara pe sub si peste tzoale.. si piste tat, daca e s-o zicem p-aia dreapta.

Deci da, problema nadufului in biurou e rezolvata. Amu’ trebuie rezolvata problema celuilalt biurou si anume… ca ne extindem. Dap, ne extindem. [plastic sau elastic, who gives a shhh ..shue]. Ase ca suntem in plin santier [in pozele din postul anterior se si vede ceva-ceva destrabalare de materiale si unelte in perimetru]. Pana saptamana viitoare, speram noi, ..cand Catzaua va lua in primire biurou nou in spatiu noi, cu dotari noi si mari sperante de viitor. Chielchioshoz diu janra.

Asa. Long live ze parents of ze Catzaua.

Care din nou si-au intampinat projentura la domitzilul din inima tzarii ca pe ce stii ce mare demnitar de clasa. Adica eram io [si Simz] da’ fiin’ca nu ma mai vazusera de o vreme, ase s-or bucurat, mare, de parca le-ar fi mers ce sti ce fata domneasca in vizita. Io cu ce-s de vina ca numa’ pe mine m-or avut? Daca binevoiau sa presteze mai multi plozi, nu mai trebuia sa se bucure asa tare [ma gandesc ca isi consuma serios din energiile vitale la fiecare bucurare; inca n-am shezut stramb sa calculez drept cam ce consum enerjetic presupune o vizita canina la barlog de creatori, da’ ma gandesc ca nu putin].

De fapt si de drept si la urma urmei, deasupra tuturor, stiu si sunt convinsa ca de fapt ei isi incarca bateriile ori de cate ori imi vad moaca incercanata si somnoroasa pan’ casa, ori de cate ori imi aud pasii tarsaind prin camere, abia trezita din somn, cu ochi mici si prietenosi si freza stil cuib-de-o-mie-de-cuci rasarind de dupa tocul usii, amushinand aromele micului dejun sau pranzului pregatit si asezat maiastru de catre doamna mama Catzelei. Ca io ce fac ‘al mai mult si mai mult cand merg acasa la les parents? Oare.. o_O Dorm!!! Adica mno, incerc. Exemplu: ajung acasa vineri seara; luare in primire, papat [invariabil si inevitabil], povesti, somn. Sambata dimineata, Catzaua ar dormi pana pe la 11 – 12 la amiaza, …dar daca aveti impresia ca o lasa cineva, va inselati amarnic. Invariabil si inevitabil, la ora 8:30, maxim 9, se da semnalul pentru micul dejun [maaaare, laaaat, copiooooos dar muuult muuult muuuuuuuuuult prea matinal pentru mine]. Si vrei nu vrei, te trezesti la micul dejun. Dupa micul dejun – caffa regulamentara servita in familion, in curte, pe balansoar, in bataia razelor soarelui, printre flori si alte verdeturi decorative… iar povesti. Pe urma te iei cu una-alta prin gospodarie, alte povesti, mai o harjoana cu patrupezii familiei, mai o sheptica mica la sanje cu scor tinut in dinti, ..te trezesti ca e amiaza.. iar la masa.. Pana seara se gasesc suficiente activitati care sa nu te lase sa dormi si uite-asa te trezesti cu restanta la somn. Pai treaba-i asta? Pai se poate?? Pai… uite ca da. Dar merita fiecare minutel. 😀

Anunțuri

2 comentarii

  1. E bine acasa, dar nu exagera, ca patesti ca mine si li se suie la cap…


  2. se bucurau si daca erati mai multi… e bine ca te bucuri si tu de ei.



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: